Sistemul de educatie din Finlanda

Cel mai bun sistem de învăţământ din lume scoate materiile clasice din programă. Ce vor studia elevii finlandezi
Sistemul de învăţământ finlandez, recunoscut ca fiind cel mai bun din lume, va cunoaşte în următorii ani una dintre cele mai radicale reforme prin care materii clasice precum matematica sau istoria vor fi eliminate şi înlocuite cu studiul unor teme sau fenomene. Promotorii acestei idei spun că schimbarea reprezintă de fapt o adaptare a educaţiei la felul în care a evoluat lumea în care trăim, în condiţiile în care pentru finlandezi principala menire a şcolii este de a-i pregăti pe copii pentru viitor. Asta în timp ce în România, educaţia rămâne un domeniu subfinanţat, în care nu s-a găsit încă o strategie coerentă pentru simplificarea programelor şi în care manualele digitale, impuse de noile realităţi sociale, au reprezentat o adevărată piatră de moară pentru oficialii de la minister.

Cu un sistem de învăţământ în care 93% dintre absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat, în care peste 65% dintre liceeni ajung la facultate şi în care doar 10% dintre cei care îşi doresc să devină profesori ajung la catedră, Finlanda nu se culcă pe lauri şi devine prima ţară care face pasul următor: adaptează educaţia la realităţile lumii în care trăim. Astfel, în anii următori, în orarul elevilor din Finlanda nu vor mai apărea materii precum literatură, geografie, matematică sau istorie, ci teme sau fenomene.

De exemplu, un adolescent care urmează cursurile unei şcoli profesionale ar putea urma lecţii pentru a deveni ospătar care vor include elemente de matematică, comunicare şi scris, precum şi limbi străine pentru a-i putea servi şi pe clienţii străini. Pe de altă parte, elevii de la liceele teoretice vor aborda teme ample cum este, de exemplu, Uninea Europeană, care va combina elemente de economie, istorie (a ţărilor membre), limbi străine şi geografie, potrivit The Independent.    

Sistemul de educaţie de la care toate ţările europene, inclusiv România, vrea să înveţe a început deja aceste schimbări şi le aplică progresiv pentru ultimele clase de liceu, în Helsinki. “Ceea ce tocmai am început va fi o schimbare radicală a sistemului de învăţământ din Finlanda”, spune Liisa Pohjolainen, una dintre coordonatoarele acestui proiect de reformă.

“Ceea ce avem nevoie acum este un altfel de educaţie care să-i pregătească pe oameni pentru viaţa profesională. Tinerii folosesc în acest moment computere destul de performante. În trecut, băncile aveau o mulţime de funcţionari care făceau calcule, lucru care s-a schimbat total astăzi. Prin urmare trebuie să facem schimbari în educaţie care sunt necesare industriei şi societăţii moderne”, a explicat Pasi Silander, directorul de dezvoltare al oraşului Helsinki.

Înlocuirea materiilor clasice nu este însă singura modificare. Reforma vizează şi “desfiinţarea” sălii de clasă tradiţionale în care elevii stau în bănci pasivi, ascultându-şi profesorii şi aşteptând să li se pună întrebări. În anii următori se va pune în practică o abordare care pune mai mult accent pe colaborarea dintre profesori şi copii, care vor lucra în grupuri mici pentru a rezolva diverse probleme prin care îşi vor îmbunătăţii abilităţile de comunicare.

“Chiar trebuie să regândim educaţia şi să reconfigurăm sistemul astfel încât să-i pregătească pe copiii noştri pentru viitor, având aptitudinile de care este nevoie astăzi şi mâine. Există şcoli în care se predă după metoda veche ceea ce era în beneficiul societăţii la începutul anilor 1900, dar nevoile nu mai sunt aceleaşi şi avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul 21”, susţine şeful Educaţiei din Helsinki.

Schimbarea sistemului de învăţământ, o provocare pentru profesori

Să devii profesor în Finlanda nu este deloc uşor. Doar 10% dintre cei care îşi doresc acest lucru reşeşesc să ajungă la catedră. Unul dintre principiile sistemului de învăţământ finlandez este pregătirea foarte bună a cadrelor didactice, astfel că educatorii care predau la grădiniţă trebuie să fie absolvenţi de studii superioare, iar cei care predau la şcoală trebuie să aibă neapărat masterat de doi ani, în care cursurile de pedagogie şi psihologia copilului ocupă un loc central.

Schimbările care vizează sistemul de educaţie va fi o provocare şi pentru ei, obişnuiţi până acum să se concentreze pe o materie anume. Oficialii de la Helsinki încearcă să-i stimuleze să adopte această nouă viziune prin acordarea unui stimulent la salariu.

În prezent, aproximativ 70% dintre profesorii de liceu din Helsinki sunt instruiţi pentru a adopta noua abordare. Oficialii spun că este destul de greu să-i convingi pe profesori să facă acest pas, dar cei care au făcut-o deja spun că nu mai pot da înapoi.

Până în 2020, în toate şcolile din Finlanda se va preda după noua metodă

Noile metode de predare au fost deja aplicate sub diverse forme în ultimii doi ani, iar datele preliminare arată că ele sunt benefice pentru că rezultatele elevilor s-au îmbunătăţit.

Şcoliile din Finlanda au fost obligate să introducă cel puţin o dată pe an o perioadă în care să fie aplicată noua metodă de predare, lucru care în şcolile din Helsinki s-a întâmplat chiar de două ori pe an. Proiectul reformei va fi publicat până la sfârşitul acestei luni, iar până în 2020, în toate şcolile din Finlanda maniera de predare va fi schimbată.

Cum arată o oră de curs într-o şcoală în care se predă după noua metodă

Este o oră de limba engleză, dar pe tablă este o hartă a Europei continentale. Elevii trebuie să potrivească condiţiile meterologice cu ţările de pe tablă. De exemplu, astăzi este soare în Finlanda, dar ceaţă în Danemarca. Prin această activitate, copiii combină limba engleză cu geografia.

“Vrem ca elevii să înveţe într-o atmosferă sigură, fericită şi relaxată”, spune directorul unei şcoli din Helsinki unde învaţă 240 de copii şi care a adoptat deja noua metodă de predare.

Pambuccian: Direcţia în care merge acum sistemul educaţional finlandez este greşită

Deputatul Varujan Pambuccian, membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, consideră însă că direcţia în care vrea să meargă sistemul educaţional finlandez este greşită.

“Pornind de la ideea corectă că şcoala trebuie să stimuleze creativitatea, sistemul educaţional finlandez doreşte să renunţe la învăţământul structurat în domenii şi să le predea amestecat. În Statele Unite există o iniţiativă foarte inteligentă de a avea cursuri care combină cunoştinţele şi încearcă să producă idei noi cu valoare. Dar ele vin pe terenul unor cunoştinţe existente. Experimentul finlandez încearcă un lucru imposibil: să introducă cunoştinţe din domenii diverse acolo unde ele sunt necesare şi va ajunge să obţină nimic combinând frânturi de nimic. Fiecare domeniu are o logică internă care nu se poate fragmenta. În fiecare domeniu cunoştinţele au apărut atunci când a fost nevoie de ele, combinând creativ cunoştinţe existente. Studiind un domeniu în dinamica lui istorică fixează cunoştinţele, le dă valoare şi răspunde spiritului de explorator din noi. Combinându-le în cursuri speciale în care ţinta este dezvoltarea creativităţii, aceste cunoştinţe pot deveni ingredientele unui pas înainte în care se creează ceva nou, eventual având şi valoare. Dar generalizând acest tip de cursuri speciale, absolut necesare în şcoală, şi renunţând la predarea pe materii, profesorii PowerPoint vor măsura şi raporta succesul obţinerii nimicului combinând creativ frânturi de nimic”, spune deputatul.  

Formula de succes a unui sistem de învăţământ eficient

Rezultatele elevilor din Finlanda – locul 3 la testele PISA la care au participat 65 de ţări, rată de promovare a examenului de bacalaureat de peste 90%, peste 65% dintre absolvenţii de liceu merg la facultate – vorbesc de la sine despre un sistem eficient de învăţământ de la care toate statele europene, inclusiv România, vor să înveţe. Din păcate, sistemul de educaţie autohton este foarte departe de ceea ce se întâmplă în Finlanda, iar acum că exista o nouă reformă, va fi şi mai departe. Educaţia din România este în prezent subfinanţată, iar performanţele elevilor, atât ale celor de gimnaziu, cât şi ale celor de liceu sunt foarte slabe. La testele PISA, România s-a clasat pe locul 46 din 65 de ţări participante, iar când vine vorba de bacalaureat sau Evaluare Naţională, doar unul din doi elevi reuşesc să obţină o notă de trecere. Una dintre dintre cauzele acestor rezultate este şi programa încărcată pe care oficialii din minister tot promit că o vor simplifica. O altă problemă a sistemului de învăţământ românesc o reprezintă resursa umană atrasă. Salariile foarte mici, de 900 -1.000 de lei pentru debutanţi, fac din învăţământ un domeniu neatractiv pentru studenţii foarte buni care se reorientează pentru că vor salarii mai mari.

În Finalanda, lucrurile sunt total diferite. Reforma sistemului de învăţământ finlandez a început în urmă cu 40 de ani, dar metodele au fost mereu îmbunătăţite şi adaptate la evoluţia societăţii. În Finlanda, învăţământul este gratuit pentru cei care optează pentru sistemul de stat, indiferent că vorbim de sistemul preuniversitar sau universitar. Curricula naţională este mai degrabă orientativă, există un singur test naţional, iar profesori ajung numai cei mai buni studenţi, această meserie fiind foarte apreciată şi mai bine plătită decât în cazul altor categorii sociale (salariile sunt între 2.000 şi 6.000 de euro). Relaţia dintre profesori şi elevi se bazează pe comunicare deschisă şi pe colaborare. Orele de curs sunt puţine, scurte (45 de minute) şi eficiente, iar temele pentru acasă nu depăşesc 30 de minute. Elevii pot alege, încă din şcoala primară, materii opţionale în funcţie de aptitudinile şi pasiunile lor.

sursa