Cam bizar...: 2017

Jucariile adorate de baieti, indiferent de varsta: masinutele cu telecomanda

Masinutele cu telecomanda, au devenit practic niste simboluri, nu cred ca exista persoana de sex masculin, cu varsta cuprinsa intre 2 si 80 de ani, care sa nu se extazieze cand vede o masinuta cu telecomanda. Am patit-o pe propria piele, cand i-am cumparat fiului meu cel mare, Andrei, prima masinuta cu telecomanda, cred ca nu a apucat sa se joace cu ea, decat vreo 18 minute in 3 zile. 18 minute adunate... Pentru ca timp de 3 zile i-am tot explicat atat acasa cat si in parc, cum se conduce si treaba asta, m-a costa vreo 3 incarcari de acumulatori. Pana la urma, dupa 3 zile, saracul mi-a cerut sa puna si el mana pe telecomanda si mi-am dat seama ca practic pana atunci, doar se uitase la mine sa vada cum ma joc cu masinuta. Desi practic lui i-o cumparasem :))

Aceasta a fost prima masinuta cu telecomanda pe care i-am cumparat-o: masinuta cu telecomanda Range Rover Evoque.

Masina este superba, se controleaza foarte misto, este agila, trece peste obstacole, este facuta din materiale de super calitate si telecomanda este geniala: are pana si anvelope din cauciuc si din cauza asta are super priza pe asfalt sau pe parchet. Daca puteti sa credeti, masinuta asta ajunge la 13 km/h. Si credeti-ma ca asta este impresionant la o masinuta atat de mica. Trebuie sa fugi calumea ca sa te poti tine dupa ea. Dar, dupa cum va spuneam, asta a fost prima masina pe care i-am cumparat-o lui Andrei si bineinteles ca trebuia sa ii cumpar una si lui Victor, ca doar nu imi permiteam sa las saracutii copii sa se certe intre ei :))

Lui Victor, i-am cumparat un Ferrari 458, pe care l-am gasit tot la Noriel la un super pret, tinand cont de cat de tare este masina: ferrari 458 cu telecomanda.

Cam asta a fost momentul, daca imi aduc bine aminte, la care sotia a spus prima data, ca daca mai dam atati bani pe masinute, ne arunca pe geam si pe noi si masinutele odata cu noi. Si din moemnt ce stam la etajul 7, imi este cam team :)

Ma rog, de cand copiii sunt la automodelism, a inceput sa se impace cu gandul ca acesta este hobby-ul nostru si nu ne mai face scandal, sau nu atat de mult, ca sa fiu mai exact.

De atunci, au urmat multe alte masinute, colectia noastra a crescut si suntem destul de mandri de ea:

De ce apar dispute între fraţi şi surori

Când părinţii etichetează, fac comparaţii şi nu îi lasă pe copii să negocieze între ei, apar rivalităţi care îi pot învrăjbi pe viaţă.

Sursele rivalităţii dintre fraţi sunt cel mai adesea părinţii. Dacă ei nu se înţeleg, nici copiii nu se vor împăca bine. „Atunci când în relaţia de cuplu există constrângeri, copiii vor deveni produsul lor. Pe de altă parte, dacă fraţii cresc într-un climat de iubire şi afecţiune, le va fi mult mai uşor să se susţină între ei", spune psihologul Matei Georgescu, conferenţiar la Facultatea de Psihologie „Spiru Haret" din Bucureşti.

Nu luaţi rolul judecătorului

Conflictele cele mai puternice apar în familiile cu doi copii care se nasc la diferenţe mai mari de cinci ani. În casele în care cresc mai mult de 3-5 copii, concurenţa se estompează. Pentru a porni cu dreptul în educaţia copiilor, părinţii ar trebuie să se străduiască să rămână echidistanţi şi să nu ia partea unuia sau altuia dintre copii. „Când copiii sunt mici, părinţii să nu ia rolul judecătorului, ci să îi lase să îşi rezolve singuri problemele şi să negocieze. De cele mai multe ori ambii copii au dreptate dintr-o perspectivă personală şi părintelui îi este dificil să rămână obiectiv", susţine psihologul Gyorgy Gaspar de la Centrul de Educaţie Emoţională din Bucureşti. Mai târziu, atitudinea corectă este ca fiecare să fie încurajat în funcţie de personalitatea şi calităţile pe care le are.

Cel fragil, mai protejat

Greşelile în educaţie pornesc adesea de la idealurile pe care părinţii le proiectează asupra copiilor. „Dacă sunt crescuţi cu ideea că unul este «frumosul», celălalt «deşteptul», copiii îşi vor asuma rolurile, le vor reproduce şi vor acţiona în consecinţă. Contează foarte mult cum este semnificat la naştere copilul în imaginarul părintelui", spune psihologul Matei Georgescu.

Dificultăţi mai apar şi atunci când unul dintre copii are probleme de sănătate, iar tendinţa părinţilor este să îl protejeze excesiv. „Acesta a fost cazul meu", spune Mihai Cristache, tatăl a doi băieţi acum în vârstă de 35, respectiv 42 de ani. Deşi i-a iubit pe amândoi la fel, recunoaşte că a făcut diferenţe între copii. „Cel mic s-a născut prematur, a fost mai fragil şi ne-am concentrat atenţia asupra lui. Între timp, bunica l-a luat sub aripa sa protectoare pe cel mare şi la un moment dat n-am mai putut să îl dirijez", spune Mihai Cristache, dezamăgit că cei doi băieţi ai săi sunt distanţi unul cu celălalt.

Copii care preiau rolul părintelui absent

Neînţelegeri se ivesc şi atunci când copiii cresc cu un singur părinte. „Doar cu mama sau doar cu tatăl. Unul dintre ei va prelua rolul părintelui absent", spune psihologul Matei Georgescu.

Georgiana (30 de ani), mezina din familia Grigore, a trecut printr-o astfel de situaţie, fiind sub autoritatea surorii mai mari, Rodica, în grija căreia rămânea cât mama lor lucra în schimbul de noapte. „Diferenţele între noi au început de când eram mititele şi erau create de maică-mea, care ne-a crescut singură. Eu eram «aia mai mică şi mai rea», sor-mea era «aia mai bună şi mai cuminte». Comparaţiile dintre noi au continuat la şcoală, pentru că avea obiceiul să mă înscrie şi pe mine tot acolo unde o ducea pe ea", povesteşte Georgiana.

În adolescenţă, a început să facă totul pe dos. „Sor-mea stătea în casă, eu ieşeam în oraş, sor-mea asculta Depeche Mode, eu ascultam rock. La maturitate, bineînţeles că am luat-o pe căi diferite: ea a mers pe modelul femeii de casă, căsătorită, cu doi copii, eu m-am axat pe carieră şi tot n-am reuşit să ajung pe mult râvnita poziţie întâi", zice Georgiana, care a început să se înţeleagă bine cu sora ei abia când a plecat din oraşul natal. „Ni se face dor una de cealaltă, dar după două-trei zile de stat împreună sor-mea tot mai simte nevoia să facă pe autoritara", povesteşte Georgiana.

Competiţia îi poate face să urce pe scara valorilor

Conflictele „mocnite" dintre fraţi izbucnesc şi atunci când apar situaţii tragice, cum ar fi moartea unuia dintre părinţi. Nicoleta Vişan (38 de ani) face parte dintr-o familie cu cinci copii şi spune că nu a avut conflicte majore cu fraţii până în momentul în care şi-au pierdut ambii părinţi. „După ce au murit mama şi tata, toată lumea mă lua drept responsabilul familiei şi venea să mă întrebe pe mine diverse lucruri. Au apărut discuţii, aşa că mi-am lăsat fraţii şi surorile să se lovească de nişte situaţii. Acum, lucrurile s-au aşezat, a luat-o fiecare pe drumul lui", spune Nicoleta. Din punctul său de vedere, cele mai multe conflicte apar din orgoliu, ambiţie şi lipsă de comunicare.

„Când fiecare crede că are dreptate, când fiecare are propriul lui punct de vedere şi uită să îl comunice, când unele situaţii sunt amplificate, şi nu aplanate", rezumă ea. Specialiştii în psihoterapie spun că rivalitatea nu trebuie să aibă neapărat o conotaţie negativă. „Competiţia îi poate face pe copii să urce pe scara dezvoltării. Dacă există afecţiune în familie, copiii se vor ajuta şi se vor iubi, chiar dacă se vor întrece. Dacă relaţia cu părinţii e una mai nevrotică, direcţia s-ar putea să fie înclinată spre conflict", sugerează psihoterapeutul Augustin Cambosie, de la Federaţia Română de Psihoterapie.

sursa articol: romanialibera.ro
autor: Mihaela Naftanaila

Cum alegem hamul pentru bebe?

Un ham pentru bebe ofera celui mic libertatea de miscare atunci cand invata sa mearga si ofera parintilor un oarecare sentiment de siguranta, asta pentru ca bebe se va putea bucura de mersul in aer liber fara sa cada sau sa se loveasca. Asta pentru ca un ham pentru bebe este reglabil, potrivit pentru orice tip de constitutie al celui mic.

Dar cum si cand alegi sa cumperi un ham pentru bebe? Iata cateva sfaturi pentru parintii care urmeaza sa achizitioneze un astfel de produs pentru cel mic.

Exista numeroase avantaje ale folosirii unui ham pentru bebe: cel mic face primii pasi in siguranta, chiar daca el se impiedica si are tendinta sa cada, mamica sau taticul pot controla caderea pentru ca vor tine in maini cureaua hamului, bebe are parte de libertate de miscare, iar oricare dintre parinti nu sunt nevoiti sa stea permanent cu spatele indoit atunci cand il ajuta pe cel mic sa mearga.

In plus, cu un ham pentru bebe, poate fi tinut sub control un micut plin de energie, care se afla intr-un loc periculos sau aglomerat.

Ceea ce parintii ar mai trebui sa stie atunci cand cumpara un ham pentru bebe reprezinta faptul ca exista mai multe tipuri pe piata din Romania si nu numai.

Pot alege un ham pentru bebe simplu, format din mai multe curele dispuse astfel incat sa ofere siguranta si un minimum de confort lui bebe care invata sa mearga. De regula, nu poate fi folosit pentru copiii mai mici de un an de zile.

Parintii mai pot alege un ham pentru bebe extra confort, cu o protectie lata, de tip maiou, in zona pieptului lui bebe. Aceasta protectie are o structura moale, pe partea interioara este confectionata dintr-un material prietenos cu pielea lui bebe, care evita supraincalzirea. Si un ham pentru bebe multifunctional poate fi achizitionat de catre parinti, el fiind cel mai apreciat de catre ei. Poate fi folosit in casa, dar si in carucior, atasat de un scaun de masa, fara ca cel mic sa fie in pericol sa cada.

Dar care sunt criteriile de selectie ale unui ham pentru bebe? Iata-le:

trebuie sa fie trainic, solid si sa ofere siguranta
sa fie confortabil, sa nu il raneasca sau sa-l stranga pe bebe
materialul din care este confectionat un ham pentru bebe trebuie sa fie moale si prietenos cu pielea bebelusului
sa fie reglabil, astfel incat sa ii ofere libertate de miscare lui bebe
sa fie confortabil si pentru parinti
sa fie simplu de folosit, de pus si de dezbracat de el
sa fie potrivit varstei lui bebe, existand hamuri pentru 6 – 14 luni, pentru 1 – 4 ani
sa fie accesibil ca pret, asta pentru ca bebe nu il va folosi prea mult timp

La Noriel, puteti gasi o multime de modele de ham pentru bebe, dintre care il puteti alege pe cel mai potrivit pentru voi si pentru micutul vostru. Sunt o multime de produse pe care le poti cumpara pentru siguranta si confortul lui bebe. Un ham pentru bebe, caruciorul, articole de sanatate, monitorizare bebe si multe altele.

Pentru parinti: aspect importante pentru cumpararea unui sterilizator pentru biberoane

Imediat dupa nastere si pana cand cel mic implineste varsta de 1 an, e importanta prezenta in orice casa cu un bebelus a unui sterilizator pentru biberoane. Motivul este unul simplu: in primul an de viata al celui mic, sistemul lui imunitar nu este inca format, astfel ca bebe este vulnerabil in fata bolilor. Iar daca biberoanele si tacamurile, castronasele sau chiar si pompa de san a lui mami nu sunt sterilizate, virusii si bacteriile il pot imbolnavi imediat pe cel mic.

De aceea, achizitionarea unui sterilizator pentru biberoane reprezinta o prioritate pentru parinti, asigurandu-i astfel o dezvoltare sanatoasa celui mic in primul an de viata, unul esential pentru micut.

Pe piata din Romania si nu numai, e usor sa gasesti un sterilizator pentru biberoane care sa se incadreze in bugetul oricarei familii. Puteti cumpara un sterilizator pentru biberoane pentru cuptorul cu microunde sau unul electric. Acestea sunt cele doua tipuri de modele de sterilizator pentru biberoane pe care parintii le aleg. Totul tine de stilul de viata al familiei, dar si de banii pe care sunt dispusi sa ii ofere pentru achizitionarea acestui produs. Indiferent de tipul de sterilizator pentru biberoane, important este ca el sa existe in casa si sa fie folosit de parinti.

Dar ce e important la un sterilizator de biberoane?

In primul rand, trebuie luat in considerare faptul ca cele de pe piata au dimensiuni si capacitate diferite.Unele pot steriliza doar cateva biberoane, in timp ce altele, concomitant, 8 recipiente.

Specialistii recomanda, astfel, achizitionarea unui sterilizator de biberoane de dimensiuni mari, pentru ca odata cu diversificarea alimentatiei, apare necesitatea sterilizarii nu doar a biberoanelor, ci si a tacamurilor si castronaselor din care cel mic mananca. Astfel, cumpararea unui sterilizator de biberoane mai mare este considerata a fi pe termen lung, potrivit atat pentru primele luni de viata, cat si pana la varsta de 1 an.

Important este ca modelul de sterilizator pentru biberoane pe care l-ai ales sa consume putin curent electric, sa se opreasca automat dupa terminarea timpului de sterilizare, iar materialul din care este fabricat sa nu contina BPA.

Sanatatea lui bebe este foarte importanta. Iar parintii stiu asta foarte bine. Tocmai de aceea majoritatea dintre ei stiu ca este imperios necesar sa cumpere un sterilizator pentru biberoane.

La Noriel, puteti gasi modele foarte interesante, la preturi accesibile. Iar la comenzi de minimum 150 RON, livrarea este gratuita oriunde in tara. Noriel are grija ca parintii sa se bucure de zambetele celui mic!

Tricouri, maiouri si top-uri de vara pentru copii

In materie de tricouri de copii, dar in special cele pentru vara sau ma rog, prin extrapolare, pentru o parte din primavara, toata vara si o parte din toamna, am impresia ca niciodata nu sunt de ajuns.

Oricate tricouri pentru copii am cumpara, sunt mult prea putine, eram cam revoltat, recunosc pana sa imi explice in detaliu, sotia, cum sta treaba: la scoala le trebuie tricouri albe, la antrenament le cere tricouri negre sau albastru foarte inchis...asta asa de aperitiv.

Dupa care urmeaza main course: tricouri pentru parc, tricou pentru iesit undeva, tricou pentru casa, tricou de dupa antrenament pentru ca transpira copilul si nu poate sta in acelasi tricou, inca un tricou ca pe ala de casa a varsta inghetata, inca un tricou pentru ca pe al doilea tricou de parc, a varsat suc, inca un tricou pentru ca cel pe care il avea saptamana trecuta, i-a ramas mic, inca un tricou pentru ca ala nu ii mai place si tot asa.

Si cand inmultesti acest numar de tricouri cu 3 copii, ia vezi ce obtii. Obtii faptul ca trebuie sa cumperi tricouri cat mai bune calitativ si cat mai rezistente si la un pret cat mai bun, ca sa le ramana si celorlalti mai mici pentru ca altfel as munci doar ca sa cumpar tricouri.

In consecinta trebuia sa gasesc o sursa de unde sa pot cumpara tricouri online pentru ca nu avem timp efectiv sa mai pierdem si timpul prin magazine, sa fie la un pret bun, cat mai ieftine dar si la o calitate cat mai buna, pentru ca prefer sa cumpar un tricou pentru Andrei si sa ii ramana si lui Luca, decat sa dau mai putin pe un tricou si sa il aruns peste 2 saptamani de purtat. Mai ales ca stiti cum sunt astia mici: se tavalesc, varsa pe ei inghetata, ciorba, tocanita, suc sau pur si simplu il umplu de praf ori de noroi, in cazul in care nu au mancare si bautura la indemana :)) *Vorbesc serios, la un moment dat am impresia ca o fac special, nu imi explic altfel cum poti sa iei o singura gura de suc si aia sa o versi pe tine...aproape toata.

Dar, sa revenim: cumpar online tricouri si de ceva timp(aproape 2 ani de zile) le cumpar exclusiv din Noriel pentu ca numai aici le gasesc la un pret foarte mic si de o calitate foarte buna, mai mult de atat, comand destul de multe si am transporta gratuit iar daca am avut vreodata probleme cu vreun produs, cei de la Noriel mi l-au shcimbat fara sa comenteze, au fost foarte draguti din toate punctele de vedere, nu am decat cuvinte de lauda la adresa lor.

Acestea sunt ultimele tricouri pe care le-am cumparat pentru copii:

Pregatire pentru viata

Pregatire pentru viata
Paradoxurile create dupa emanciparea femeii au deschis o etapa noua in relatiile dintre cele doua jumatati ale omenirii. Dupa ce au impartit drepturile lor cu femeile, barbatii le-au cedat bucurosi partea leului in ceea ce priveste indatoririle. Acest lucru a antrenat o schimbare sociala neasteptata, pe care psihologii o pun in raport direct cu problemele educatiei.

Parintii si profesorii isi ingemaneaza eforturile pentru a forma oameni buni, instruiti, sanatosi, fara sa se gandeasca, insa, prea mult ca ei cresc nu numai un viitor om, un viitor cetatean, dar si un barbat, sustinator si cap de familie. Se ajunge, astfel, vrand-nevrand, la concluzia ca numeroase probleme ale familiei contemporane si, mai ales, marele numar de divorturi sunt consecinta unei educatii gresite si pe picior de egalitate a baietilor si fetelor.

Feminizarea este o lacuna serioasa a educatiei atat acasa, cat si la scoala. Inca de la nastere, baiatul este sub tutela feminina, in persoana mamei sale, a educatoarei de la gradinita de copii si, apoi, a invatatoarei si a profesoarei. Toate incurajarile si toate pedepsele vin de la femei. Lucru care face ca, inca din frageda copilarie, viitorul barbat, viitorul sot, sa simta formandu-se in el supunerea si dependenta. Tocmai din cauza acestui specific de educatie feminina, baietii devin neinsemnati, lenesi, lipsiti de spirit de initiativa. Fetele, dimpotriva, ii depasesc.

Astfel, ei intra in viata, se casatoresc, intemeiaza familii. Femeia isi va da repede seama ca toata povara muncilor gospodaresti apasa pe umerii ei si ca nu se asteapta la nimic de la sot. Si astfel, uneori impotriva vointei sale, femeia este obligata sa-si asume rolul de cap de familie si sa rezolve singura problemele care se ridica. Ea hotaraste cati copii sa faca, se ocupa de educatia lor scolara si extrascolara, de bugetul familiei etc.

Unii considera ca aceste probleme de pregatire a baietilor pentru rolul de tata, de protector, iar a fetelor pentru rolul de mama si de supraveghetoare a caminului n-au nici o legatura cu marile probleme ale educatiei si ale instruirii. Eroarea vine de la faptul ca feminitatea si masculinitatea sunt resimtite de majoritatea oamenilor drept caractere pur biologice, nu sunt clasate printre principalele calitati omenesti, pe cand ele sunt unele din principalele criterii ale personalitatii.

Facem, deseori, primele greseli in educarea copilului inca de la nastere, daca nu chiar mai dinainte, caci copilul se naste intr-o familie in care stilul relatiilor, climatul moral este deja format.

Fapt suficient pentru a-l influenta. El considera drept naturala repartizarea sarcinilor menajere in casa, chiar daca nu e dreapta. Mai tarziu, parintii fac greseala foarte raspandita de a-l indeparta pe copil de la treburile gospodaresti. E un spectacol foarte trist cand un adolescent se pierde intr-un magazin ca in jungla, fiind incapabil sa faca o cumparatura fara ajutorul cuiva. Totusi, nu el e de vina, daca parintii nu l-au initiat in treburile casei, nu l-au invatat sa-i ajute pe adulti.

De altfel, lucrurile se petrec la fel si la scoala, unde educatia prin munca nu este inca decat la inceput. Cineva a remarcat foarte bine ca legea care interzice exploatarea muncii copiilor s-a transformat intr-o interzicere a oricarei munci a copiilor.

Dar, cum sa se dezvolte dragostea de munca a copilului, cum sa fie pregatit pentru greutatile vietii intr-o familie instarita? Raspunsul este unul: daca copilul nu are greutati, ele trebuie inventate. O personalitate puternica, independenta, se formeaza mai usor in conditii grele. Dar viata de astazi nu ofera des ocazia unui adolescent sa arate de ce e in stare.

Desigur ca acesta e motivul pentru care unii considera ca absenta conditiilor naturale, care produc curajul si vointa, scuza slabiciunile de caracter.

Intr-un chestionar adresat elevilor din ultimele clase de liceu, era urmatoarea intrebare: ti-ar fi rusine sa nu poti apara o fata daca ar fi atacata? Raspunsurile erau, intr-adevar, surprinzatoare. Cei mai multi au raspuns ca nu le-ar fi rusine, daca agresorul ar fi mai puternic decat ei. Problema morala era rezolvata mecanic: ce i se poate cere cuiva mai slab? Iar calitati ca mandria masculina, dorinta de a o servi cu abnegatie pe “aleasa inimii” nu mai au semnificatia de altadata.

Nu incercati sa faceti din copilul dumneavoastra un ascultator, un usuratic, nu va fie teama ca el sa nu fie neascultator, nesupus. Nu incercati sa inabusiti germenii independentei, punandu-l fara incetare la punct si infricosandu-l.

Lasati-l sa devina puternic, independent, sa iubeasca munca si sa-si asume raspunderi. Daca viitorul sot nu poseda aceste calitati, nu va putea sa aiba o familie fericita si solida.
Dar inca nu-i de-ajuns. Sa ne imaginam urmatoarea situatie: tanarul are mandria lui masculina, isi iubeste sotia, sunt casatoriti si, totusi, nu sunt fericiti. Nenorocirea e ca el nu cunoaste regulile elementare de conduita in anturaj, nu poate sa-si exprime sentimentele. Caci, astazi, sotii sunt mai exagerati unul fata de celalalt decat, de pilda, in secolul trecut.

Odinioara, era de-ajuns ca sotul sa fie un tata bun si sa satisfaca nevoile familiei, iar femeia trebuie sa fie o gospodina si sa-si creasca copiii. Astazi, femeia vrea sa vada in sotul ei pe cineva care o intelege, care-i impartaseste interesele. Rolurile sotiilor sunt mai complicate. Sa notam ca sotii cei mai exigenti fata de consoartele lor sunt departe de a raspunde ei insasi acestor exigente.

La intrebarea unor psihologi: “Spuneti multumesc sotiei cand va da camasa curata dimineata?” unii soti raspund: “Cui sa multumesc, sotiei cu care traiesc atatia ani?”. Ce se poate astepta de la viitorul barbat crescut in aceasta familie, de vreme ce el are, necontenit, in fata exemplul rau al tatalui?
Pentru a iesi din acest cerc vicios, trebuie sa reevaluam forta morala, culturala si sociala a feminitatii si a masculinitatii si sa-i pregatim, inca din frageda copilarie, pe copiii nostri, fara ipocrizie, pentru misiunea pe care natura a incredintat-o femeilor si barbatilor.

sursa articoului: http://universdecopil.ro/pregatire-pentru-viata.html

Jucarii bebelusi si nou-nascuti

Atat la primul cat si la al doilea bebe, am simtit amandoi, atat eu si sotia, un impuls irezistibil de a cumpara jucarii pentru nou-nascuti. Mi se parea, la un moment dat, ca cresc mult prea incet si nu mai ajung sa le cumpar Lego si tablete si console si jucarii pentru exterior si toate celelalte. Mi-am dat seama, putin mai tarziu, ca nu trebuie sa te grabesti, trebuie sa apreciezi fiecare varsta, deoarece in fiecare situatie si varsta, exista un echilibru: da, este adevarat ca atunci cand sunt bebelusi, nu se joaca pe consola, asa cum ai vrea tu, insa nimic probabil nu poate egala, dragalesenia aceea, specifica acestei varste. Zambetul, miscarile de picioruse, prima data cand se ridica in picioare, primii pasi facuti de-a lungul peretelui, folosit ca instrument de sprijin, prima alergare, primele cuvinte etc. Primele jucarii au rolul de a ii invata, de aii ajuta sa descopere, sa diferentieze si sa experimenteze: texturi, culori, sunete, forme, marimi, greutati. In cazul copiilor nou-nascuti, primele jucarii sunt moi, unele au sunete si culori, sunt de o marime medie si sunt foarte usoare. Daca ar fi sa fac un top al jucariilor preferate de bebelusii mei, ar arata asa:

Pe masura ce copilul creste, jucariile de bebelusi se diversifica, cresc in greutate, nu mai au doar forme curbe, au diferite functii (spre exemplu reglare volum, intensitate luminoasa etc), devin mai complexe, se pot rasuci, apasa, extinde etc. De asemenea, in aceasta perioada, putem cumpara jucariile gingivale, pentru durerile de aparitie si dezvoltare a dentitiei si jucariile pentru baita.

Cam toate jucariile pe care le-am cumparat copiilor, de cand erau mici si pana acum, au fost achizitionate din Noriel, din atat de multe motive incat nu are rost sa le enumar pe toate: pret bun, calitate, raportul intre pret si calitate, numarul de oferte, promotii, informatii despre stoc, seriozitatea si profesionalismul vanzatorilor, varietatea de produse etc. Am incercat si al alte magazine si am fost de fiecare data, dezamagiti.

Pentru bebelusii de peste 6 luni, recomandarile noastre in privinta jucariilor, sunt urmatoarele:

20 de lucruri pe care ar fi bine să le faci, pentru ca să nu-ți pară rău mai târziu

Universul web este plin de recomandări privind ingredientele secrete ale rețetei fericirii, dar abordând chestiunea dintr-o nouă perspectivă, iată 20 de lucruri pe care n-ar trebui să le ratezi în acest context.

Chiar dacă acestea nu-ți vor garanta fericirea, te vor ajuta să elimini o mulțime de regrete, ceea ce nu e rău deloc, dacă e să calculăm că omul are mereu câte ceva să-și reproșeze, când privește în urmă, la experiențele acumulate de-a lungul vieții.

1.Spune-le celor ce-ți sunt dragi, cât de mult îi iubești – e un fel de baghetă magică, grație căreia, cu cât dăruiești mai multă dragoste, cu atât vei primi la rândul tău din belșug. Nu se știe niciodată câtă ață a mai rămas pe mosorul vieții fiecăruia – ar fi păcat să ratezi șansa de a le fi arătat celor la care ții, că ocupau un loc special în inima ta;

2.Orice ocazie e bună să spui „bună”, cu zâmbetul pe buze. Chiar dacă te temi de eventualitatea unei situații ridicole, n-ai nimic de pierdut când lansezi un salut unei persoane necunoscute – cine știe de unde sare iepurele – ar putea fi șansa ta de a-ți cunoaște sufletul pereche sau viitorul angajator. Şi totul de la cea mai simplă formulă de salut;

3.Fă tot ce poți ca să iasă bine. Nu te preface că n-ai înțeles, știi bine că dacă pui suflet într-o chestie, până la urmă te minunezi tu singur de ce-ai fost în stare să faci;

4.Învață să „adulmeci” situațiile în care ar fi cazul s-o lași baltă cu discuțiile – ceea ce spui la nervi, nu mai poți șterge cu buretele și ai toate șansele să te dai cu capul de pereți mai târziu, pentru că n-ai fost în stare să-ți ții gura la timp;

5.În afară de „las-o baltă” mai există și „las-o mai moale” – uneori, viteza cu care te miști, nu le dă timp celorlalți să se sincronizeze cu tine și devii iritant. Un ritm ceva mai domol prezintă și avantajul că-ți dă mai mult răgaz de gândire, la fel ca și celorlalți, dar vezi să nu cazi în extrema cealaltă.

Şi uite-așa ajungem la punctul următor:

6.Încearcă să nu dormi pe tine – poți irosi astfel ocazii unice de a te distra pe cinste, ca să nu mai vorbim despre persoanele speciale pe care ai putea să le ratezi – oportunitățile din categoria asta nu-ți răsar în cale precum ciupercile după ploaie;

7.Lasă lenea de-o parte și pune osul la treabă – e drept că cine nu muncește, nu greșește, da’ nici nume bun nu are. Lenevind, poți pierde partea cea mai interesantă a lucrurilor: adevăratul spectacol e în vârtejul vieții;

8.Explorează lumea – la punctul ăsta, nu cred că mai e nevoie să despicăm firul în patru;

9.Îndragostește-te – teama de o astfel de experiență e cea mai periculoasă capcană: cine fuge de iubire, dă peste ură – să întorci spatele șansei de a te îndrăgosti, înseamnă să ți-o cauți cu lumânarea;

10.Du la bun sfârșit ceea ce ai început – dacă n-ai de gând să închei cum se cuvine o treabă, mai bine n-o începe – riști să te înscrii în categoria acelor încurcă-lume, incapabili să priceapă adevăratul sens al termenului „trăinicie”;

11.Ai încredere în forțele tale – cel mai trist lucru care ți se poate întâmpla e să dai greș, dar nu uita că ceea ce nu te omoară, te întărește. Şi că un șut în dos, înseamnă un pas înainte;

12.Fă copii – viața e searbădă dacă n-ai ținut în brațe bebelușul tău. O spun femeile de vârsta a treia care nu au avut parte de această minune în viața lor;

13.Evită să te concentrezi pe lucruri neimportante – e pierdere de vreme și-ți consumă energia, distrăgându-ți atenția de la adevăratele priorități – uite-așa îți scapă printre degete marele bilet la loterie;

14.Cască bine ochii la ceea ce se întâmplă în jurul tău și învață din greșeli – ale tale sau ale altora – doar nerozii și victimele senilității repetă la nesfârșit același tip de eroare;

15.Ferește-te să țopăi după cum trag alții sforile – dacă iese bine, va fi meritul lor, iar dacă iese prost, va fi vina ta;

16.Alungă persecuția din arsenalul tău de luptă cu vicisitudinile vieții – presiunile asupra celorlalți nu-ți vor aduce nimic bun – te vei trezi doar, la un moment dat, singur, scrâșnind din dinți, ca și cum ai mesteca o cârpă muiată-n tix. Dacă mai ai și mâinile mânjite de sângele altuia, se cheamă că ai dobândit cireașa de pe tortul infernului;

17.Adoptă un stil de viață sănătos – sunt deja destui cei care încearcă să te ucidă înainte de vreme – să vedem: agenții poluanți, stresul, detergenții, conservanții, E-urile din margarină, birocrația, corupția, învățământul, lipsa de învățământ, lumina de neon, radiațiile, încălzirea globală, colegul de birou, șeful, șeful șefului, subalternul, soacra și nu în ultimul rând, câinele vecinului;

18.Fă-ți, din când în când, un set de analize – după punctul 17, nu mai e nevoie să-ți explic de ce;

19.Trăiește după cum ai chef – viața ta e o coală albă, pe care poți să scrii tot ce vrei – ai grijă să nu înșiri, totuși, măgării – nu se știe niciodată cine-o s-o citească;

20.Fă-ți visuri înalte – n-ai nimic de pierdut și îți dezvoltă creativitatea – iar dacă într-o bună zi, visele tale se vor împlini, nu uita să-mi mulțumești că te-am sfătuit de bine.

sursa

50 lucruri pe care trebuie neaparat sa le stii si sa le faci pana la 20 de ani

Esti tanara si te bucuri de fiecare moment de parca ar fi ultimul. Viata inseamna mai mult decat distractie insa, iar daca pana acum ai pus accentul pe ideea de "having fun", iata de ce lucruri trebuie sa tii cont in viata de adult, pentru a putea spune ca traiesti cu adevarat.

1. Ai nevoie de cel putin o ora de pregatire inainte de a pleca la scoala/facultate/job. Invata sa-ti organizezi timpul.

2. Nu mai apasa pe butonul de "Snooze". Daca trebuie sa te trezesti, fa-o si nu mai pierde vremea.

3. Rasul si epilatul nu sunt o optiune, ci o obligatie. Sfat valabil pentru ambele sexe.

4. Daca o sa continui sa mananci pizza si junk food, o sa ajungi un sac ambulant plin cu ulei si grasime. Alege mancarea sanatoasa.

5. Alergatul nu e exclusiv pentru creaturile cu patru picioare. Fa miscare, pentru binele tau!

6. Sexul neprotejat iti va crea intotdeauna neplaceri.

7. Persoanele tacute sunt mereu cele mai bune in pat. Va dura ceva pana se vor dezlantui, insa cand o vor face, nu vei regreta.

8. Facebook-ul e o pierdere de vreme. Renunta la el!

9. Sexul va fi de un milion de ori mai placut daca tii la persoana cu care il faci.

10. Intotdeauna e mai bine sa citesti decat sa te uiti la televizor.

11. Reality show-urile te prostesc.

12. Da, e importanta parerea oamenilor despre tine, dar si mai importanta e parerea ta despre tine insati.

13. Prietenii sunt greu de gasit. Pretuieste-i pe cei pe care ii ai deja.

14. Majoritatea oamenilor vor ceva de la tine.

15. In lumea asta, nimic nu e gratuit. Totul are un pret.

16. Nu cheltui bani pe lucruri de care nu ai nevoie pentru ca nu-i vei mai avea pentru lucruri de care ai nevoie.

17. Intr-o relatie normala, partenerul trebuie sa te iubeasca si mai mult cand esti nemachiata.

18. Daca esti intr-o relatie, nu uita de tine, nevoile, dorintele si aspiratiile tale.

19. Tuturor ne place flirtul, "vanatoarea". Tine minte acest joc si profita de el.

20. Iubirea costa - timp, sentimente, uneori lacrimi.

21. Poate ca barbatii nu cauta numai sex, dar sexul e o parte importanta din ceea ce cauta.

22. Orice ar zice altii, poate fi o greseala sa fii virgina pana la casatorie. O viata sexuala proasta = o relatie proasta.

23. Daca ai de gand sa-ti faci un tatuaj, alege un model mic si fa-l intr-un loc discret, ferit de ochii tuturor.

24. Nu strica niciodata sa ai bani pusi deoparte.

25. Daca nu te simti bine in pielea ta, solutia e, intotdeauna, sa te apuci de sport.

26. Straduieste-te intotdeauna sa arati cat mai bine pentru ca asta te va face sa te simti mai bine.

27. Abilitatea de a-i citi pe oameni te va duce departe in viata.

28. Nu conteaza numai pe cine stii, ci si ce stii.

29. Frumusetea sta in lucrurile simple.

30. ACUM e timpul sa faci greseli! Daca le faci prea tarziu, ar putea fi prea tarziu.

31. Cu totii ne dorim lucruri pe care nu le putem avea. Tine minte asta!

32. Singurul lucru pe care nu il poti cumpara este timpul.

33. Nu spune niciodata "te iubesc" daca nu simti cu adevarat asta.

34. Nu-ti fie teama sa te indragostesti.

35. Violenta e pentru prosti. Foloseste-ti vocabularul daca te nemultumeste ceva.

36. Omora-i prin blandete.

37. Inteligenta te face mai buna decat altii.

38. Nu trebuie sa calci pe cadavre ca sa ajungi departe, dar nici daca esti prea maleabila nu vei ajunge prea sus.

39. Telefonul mobil iti distruge viata.

40. Nimic nu e mai valoros decat o discutie fata in fata cu cineva.

41. Mergi periodic la un control medical. Ti-ar putea salva viata.

42. Bea multa apa. Majoritatea suntem cronic deshidratate.

43. Fii constienta de faptul ca oamenii mint.

44. Suntem, toti, singuri pe lumea asta. Trebuie deci sa invatam sa apreciem momentele in care nu ne simtim asa.

45. Familia e extrem de importanta.

46. Daca nu depui efort sa fii pe zi ce trece mai buna si sa te autodepasesti, degeaba existi.

47. Pasiunea este cea care pune totul in miscare.

48. Traiesti mai bine decat milioane de oameni din intreaga lume. Apreciaza asta.

49. Trebuie sa inveti sa te iubesti.

50. Orice s-ar intampla, oricat de greu ar fi, nu renunta. Nu trebuie sa te dai batuta! Niciodata!

sursa

Recomandari jucarii pentru curte (de exterior)

Am o curte micuta de cam 100 metri maxim. Si 2 copii, micuti si ei, de 3 respectiv 5 ani.
Pentru ca ma tot presau, am incercat sa le fac o casuta la curte :))
Nu am crezut in viata mea ca o casuta de 1 metru patrat si inalta de 1.5m, poate sa fie atat de complicat de facut. Mi-a luat cam 3 saptamani de munca pe branci, vreo 50 de drumuri in Hornbach si vreo 770 lei. Si a iesit ceva in care si mie imi era frica sa intru. De altfel ma miram ca sta in picioare. Sa ziceam doar ca nu sunt in domeniu si nu am foarte mare legatura cu ciocanele si cuiele si tigla si fundatia si taierea lemnelor si toate celelalte lucruri pe care le presupune o casuta de mici dimensiuni.

Cand am inceput insa, eram foarte excitat de un filmulet vazut pe youtube in care englezul dracului, facea casa in ceva de genul 12 ore. Anyway, cred ca m-a tras in piept omul, pentru ca va zic cu mana pe inima ca este imposibil sa faci asa ceva chiar daca esti un var de-al lui Superman.

Ca idee, dupa vreo 3 saptamani pierdute si dupa multe certuri cu sotia si dupa ce am vazut dezamagirea din ochii copiilor mei, cand au vazut cum va arata viitoarea lor casuta de joaca, mi-a mai luat vreo 2 zile sa o daram, sa o arunc si apoi m-am dus in noriel si am luat o casuta de joaca pentru copii, foarte misto, cu aproape aceiasi bani.

Si au fost incomparabil mai fericiti. Si am rezolvat problema direct de pe site-ul Noriel, in doar 10 minute. Dar asta e, omul din greseli invata.

Oricum de atunci nu am mai avut astfel de porniri in privinta jocurilor de exterior, oricum nu eram chiar atat de pocnit incat sa incerc sa construiesc leagane pentru copii, balansoare de copii, tobogane copii, masute copii etc. Desi inca ma uit la filmulete pe youtube, despre cum se face asta :))

De cand am cumparat casuta de joaca pentru curte, de care va spuneam mai sus si pe care apropos, o am de ceva timp si sunt foarte multumit de ea si eu si copiii. Ei pentru ca se joaca tot timpul in ea, eu pentru ca nu s-a stricat, nu s-a dus materialul, culoarea etc. Va spun asta pentru ca am un prieten care s-a bucurat la o casuta din Auchan, care eram cu vreo 4 de lei mai ieftina :))) si pe care a trebuit sa o arunce dupa 3 luni, arata ca si cum ar fi trecut printr-un razboi mondial: se dezintegra efectiv.

Aceasta insa, pe care am cumparat-o din Noriel, a trrecut peste 1 vara, toamna, iarna si primavara si arata ca in prima zi cand am cumparat-o.

In materie de casute pentru copii, acestea sunt modelele pe care vi le recomand:

In categoria leaganelor pentru copii, tot la noriel, am gasit cele mai bune oferte, ca raport pret / calitate:

leagan copii - cars
leagan copii - spiderman
leagan copii - barbie
leagan copii - dede
ansamblu de joaca little tikes - clubhouse natural - pe asta l-am cumparat noi si il recomandam 100%, este foarte misto.

Ca si balansoar pentru copii, am cumparat acest model balansoar copii dolu trio monster, sutn multumit de el, pentru ca inainte am mai avut inca 3 modele si de fiecare data, cadeau de pe el, cand se dadeau mai tare. Cu acest balansoar nu au cazut nici macar o singura data si tinand cont ca l-am gasit la reducere de pret, am dat cam 60 de lei pe el, il consider super-investitie. Cel mai tare a fost faptul ca l-am cumparat cu 60 de lei, l-am tinut cam 1 an si l-am vandut apoi pe OLX, cu vreo 50 de lei.

In ceea ce priveste toboganele pentru copii, acestea sunt recomandarile noastre:

Am cumparat si 2 masute pentru copii pentru ca astia mici se tot certau, nu am reusit sa ii pacalesc cu una singura. Dupa vreo 3 luni de tipete, am hotarat: ori ma mut din casa, ori ii pun sa doarma in casuta din curte, ori le cumpar inca o masuta de joaca pentru copii.

Dupa masuta bineinteles ca a trebuit sa cumpar si 2 corturi de joaca pentru copii. Bine ca nu le-a trecut prin cap sa le cumpar si 2 casute de joaca pentru exterior, ca nu cred ca ma mai tineau nervii.

9 mituri despre creșterea copiilor

Mituri despre creșterea copiilor – 1. Bebeluşului tău în vârstă de 3 sau 4 luni îi apar dinții

Salivare – bifat; băgat totul în gură – bifat; somn perturbat – bifat; bebeluş nefericit – bifat. Înseamnă că-i apar dinții!

Mai gândiți-vă. Aceste simptome sunt perfect normale pentru vârsta de 3-4 luni, cu sau fără apariţia dinţilor.

Aproape toţi copiii aflaţi la această vârstă: 1. salivează mult 2. pun totul în gură 3. se trezesc frecvent pe timp de noapte şi 4. plâng mult şi sunt indispuşi. Pentru marea majoritate, aceste stări au o singură cauză: dezvoltarea normală a copilului. Mai multe puteţi găsi în acest articol scris de mine.

În jurul acestei vârste copiii încep să producă mai multă amilază salivară, pregătindu-se pentru diversficare (de reţinut că ei nu sunt, totuși, gata pentru alimentele solide). Le place, de asemenea, să pună totul în gură.

Gura este un loc foarte senzorial, iar această vârstă este e senzorială. Ea nu indică în mod necesar durere, chiar dacă bebeluşii plescăie orice pun în gură (şi gingiile sunt senzoriale!). Trezindu-se frecvent pe timp de noapte este ridicol de normal pentru un copil aflat la această vârstă, iar comportarea morocănoasă, plină de scâncete pare a fi prea banală (deşi e temporară, din fericire!).

Unele cercetări ne arată că semnele de mai jos sunt adevăratele simptome ale apariţiei dinţilor, aşa că ar fi bine să fiţi atenţi la: iritabilitate, febră, diaree, mâncărime, pierderea poftei de mâncare, rinoree, erupţii, frecarea urechilor.

Alte studii au demonstrat că multe dintre simptomele puse de părinţi pe seama apariției dentiției nu au, de fapt, nicio legătură cu aceasta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte cu privire la falsul diagnostic de apariţie a dinţilor este excesul de medicamente la care recurg mulţi părinţi. În afară de cocktailul de chimicale (îndulcitori artificiali, arome şi coloranţi) care se regăseşte în medicamentele pediatrice pentru durere (şi care întâmplător poate cauza probleme ale somnului!), cercetările au constatat că utilizarea excesivă de paracetamol în copilărie creşte riscul copilului de a avea mai târziu în viaţă eczeme şi astm.

Analgezicele pentru sugari sunt disponibile fără rețetă, dar, cu toate acestea, ele sunt încă medicamente farmaceutice și au riscuri ca oricare altele. Analgezicele pentru sugari trebuie utilizate cu prudenţă, ca orice alt medicament, şi numai atunci când beneficiile depăşesc riscurile. Eu nu cred că sunt folosite prudent de marea majoritate a părinţilor de copii mici aflaţi în plină erupţie dentară.

În medie, dinții încep să crească la aproximativ şase luni. O mică parte dintre copii trec prin acest proces mai devreme.

Mituri despre creșterea copiilor – 2. Bebeluşul tău în vârstă de 3 sau 4 luni este gata de diversificare

Poate că bebeluşul vostru este mic pentru vârsta lui, fiind în pragul de jos al statisticilor, şi aţi fost sfătuiţi să începeţi diversificarea, cu scopul de a-i creşte un pic greutatea. Poate că bebelușul vostru este mare pentru vârsta lui, născut cu peste 4,5 kilograme, aflându-se în pragul de sus al statisticilor, şi vi s-a spus că “laptele nu este de ajuns pentru el, pentru că e un copilaş aşa de mare”.

Poate vi s-a spus că “trebuie să-i daţi un pic de orez ca să-i ţină de foame noaptea” sau poate vi s-a spus că “laptele nu este de ajuns pentru el, copilaşul are nevoie de mai multe vitamine şi calorii”.

Dacă bebeluşul tău nu are aproape 6 luni sau un pic peste, atunci nici unul dintre aceste lucruri nu e adevărat.

În cazul în care copilul pune totul în gură, se uită la voi cum mâncaţi şi se trezeşte regulat pe timp de noapte, atunci el este un copil normal de 3 sau 4 luni şi mai are câteva săptămâni bune până să fie gata de diversificare.

Pe parcursul primelor trei sau patru luni de viaţă, digestia laptelui nu necesită amilaza salivară (enzima care permite corpului lor să transforme amidonul în zahăr cu scopul de a converti alimentele în energie). Bebeluşii nu produc amilază salivară la naştere, producţia începe şi creşte încet în primele şase luni de viaţă. Nivelurile amilazei salivare ale unui bebeluş ating niveluri comparabile cu cele ale unui un adult pe la cinci-şase luni de la naştere. Doar în acest moment bebeluşii pot asimila nutrienţii din alimentele cu amidon (ex: orez, cereale, fructe şi legume). În cazul în care copiii sunt diversificați înainte de această vârstă, se pot confrunta cu tulburări digestive, cum ar fi diaree, constipaţie şi crampe stomacale – toate întrerupând somnul.

Există şi alte praguri de dezvoltare care trebuie să fie atinse pentru ca un copil să fie gata pentru alimentele solide, cum ar fi capacitatea de a stă în poziţie verticală (cu susţinere, dacă este necesar), pierderea reflexului limbii de a împinge orice e străin şi capacitatea de a ridica şi scăpa obiecte (acesta din urmă se dezvoltă ultimul). Toate stau la baza recomandării prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care susţine că diversificarea ar trebui să înceapă în jurul “vârstei de 6 luni”.

Va îmbunătăţi introducerea alimentelor solide somnul copilului tău? E puţin probabil, dar poate să-l înrăutăţească, dacă introduceţi alimentele solide înainte ca organismul lui să fie gata să le proceseze, la fel cum se subliniază şi în această cercetare.

Mituri despre creșterea copiilor – 3. Suplimentarea cu lapte praf a meselor unui bebeluş alăptat îmbunătăţeşte somnul

În teorie funcţionează. Conţinutul unui biberon cu lapte praf este mult mai greu de digerat pentru un copil decât laptele matern, de aceea s-ar putea presupune că bebelușul va avea nevoie de mai mult timp pentru a digera formula, iar copilul va rămâne “mai plin” pentru mai mult timp. În plus, designul tetinei şi modul în care se alimentează copiii sunt diferite de mecanismul pe care îl folosesc pentru a se hrăni la sân. Acest lucru înseamnă, prin urmare, că bebeluşul poate înghiţi mai mult lapte dintr-o sticlă decât din sân, aşa încât va fi mai sătul.

Teoria pică atunci când ne gândim că bebeluşul se trezeşte cel mai probabil nu doar de foame. Bebeluşii se trezesc în principal pentru următorul motiv: nevoia de contact uman. Această nevoie rămâne aceeaşi, indiferent dacă înainte de culcare ei au supt la sân sau au băut lapte din biberon. Nevoia de contact uman este o nevoie la fel de reală pentru ei ca nevoia de lapte.

Asta este unul dintre motivele pentru care studiile au constatat că mamele care alăptează beneficiază, de fapt, de mai mult somn noaptea decât cele care îşi hrănesc copilaşii cu formulă. Un motiv poate fi că alăptatul presupune un act complex. Alăptarea de noapte nu va oferi copilului doar hrană, îi va oferi, de asemenea, hormoni de somn, inclusiv melatonină, care nu este prezentă în formulă şi care îmbunătăţeşte somnul nocturn, aşa cum aflăm din acest studiu.

Mituri despre creșterea copiilor – 4. Dreamfeeding (îndoparea înainte de culcare) este un instrument miraculos de somn

Dreamfeeding pare o practică inofensivă. Promovată de regretata Tracy Hogg, înainte de a muri, în 2004, în volumul său “Îmblânzitorul de copii”. Această metodă este extrem de răspândită astăzi.

Am trei probleme în ceea ce o priveşte.

1. Hogg a picat în plasa aceleiași credinţe vechi şi greşite care zice că bebeluşii se trezesc pe timpul nopţii aproape exclusiv pentru mâncare. Teoria din spatele dreamfeeding-ului este simplă: “hrăniţi-i până la saturaţie, astfel vor dormi cât mai mult”. Numai că bebelușii nu se trezesc doar de foame.

2. Dreamfeedingul are potenţialul de a avea un impact negativ asupra ritmului circadian imatur al unui copil. Ceasul biologic al unui copil apare într-adevăr undeva în jurul celei de-a treia luni de viaţă. Acest bioritm îl ajută pe copil să se sincronizeze cu ciclurile uşoare de zi şi noapte şi să doarmă, în cele din urmă, în mai multe calupuri consolidate pe timp de noapte şi mai puţin ziua. Ciclul de somn al unui copil mic are o durată de aproximativ 45 de minute. Întreruperea acestor cicluri şi a ritmului circadian prin trezirea copilului (doar pentru a-l hrăni) îl poate face pe copil să confunde ceasurile biologice care, altfel, cred că bebeluşul ar trebui să doarmă, nu să mănânce. Efectele sunt pentru copil asemănătoare cu schimbarea fusului orar. Organismul lui crede că ar trebui să facă un singur lucru – influenţele exterioare spun că trebuie să facă altceva.

3. Crearea unui obicei. Hrănirea un copil la ora 22:00, copil care n-are nevoie de mâncare la acea ora, setează un obicei de lungă durată, chiar şi mult timp după ce bebelușul ar fi încetat în mod natural să mai mănânce la ora respectivă.

Mituri despre creșterea copiilor – 5. Bebelușul tău are nevoie de socializare

Să lămurim un lucru. Sunteţi tot ceea ce are copilul nevoie pentru a dezvolta abilităţi sociale uimitoare. Tot ceea ce el sau ea trebuie să ştie despre interacţiunea socială se întâmplă în mod natural în interacţiunea de zi cu zi dintre voi. Un zâmbet comun, un joc instinctiv de v-aţi ascunselea, o giugiuleală, câteva conversaţii, copierea reciprocă a expresiilor faciale şi alte lucruri similare. Adică aspecte pe care oamenii de ştiinţă le numesc “reciprocitate” sau “socializare reciprocă“.

Bebeluşii sunt nişte fiinţe mici extrem de conştiente şi de sociale, verificaţi acest lucru aici, dacă vreţi să vă convingeţi. Nu trebuie absolut deloc să participe la cursuri sau să fie incluşi în grupuri de copii pentru a dezvolta o abilitate care este deja înnăscută.

Voi, pe de altă parte, aţi putea beneficia foarte mult de pe urma acestor grupuri. Veţi putea împărţiţi călătoria parentingului cu alţi proaspeți părinţi, să vă faceţi faceţi noi prieteni şi să vă acordaţi sprijin. Dacă asta simţiţi că s-ar putea întâmpla, atunci nu refuzaţi socializarea!

Dacă ideea de a merge într-un grup de părinți vă umple de spaimă, nu uitaţi că beneficiul acestor grupuri este aproape în întregime al vostru (dacă sunteţi încântaţi de ele), şi nu al copilului vostru (oricât de educativă ar fi activitatea respectivă).

Mituri despre creșterea copiilor – 6. Copiii trebuie să ştie de mici ce e independența

“Independenţa.” Cuvântul în sine indică faptul că, pentru a deveni independent, trebuie să fi fost mai întâi dependent. Cel mai bun mod de a-i face pe copii să fie independenţi? Lăsaţi-i să fie atât de dependenţi de voi cât vor în primii câţiva ani de viaţă. Apoi, atunci când sunt gata să înceapă să se desprindă de voi, vor face acest lucru sigur pe ei, încrezători şi fericiţi. Orice independență forțată s-ar putea întoarce împotrivă, rezultând într-un copil lipicios, neîncrezător, timid, care are mai multă nevoie de părinte, pentru mult mai mult timp.

N-am de gând să întru mai departe în alte detalii aici, dar vă recomand să citiţi acest articol, “Creşterea independenţei în copilul mic”, scris de John Bowlby.

Mituri despre creșterea copiilor – 7. Copiii pot fi învăţaţi să se autoliniștească

Bebeluşii sunt la fel de capabil să se liniştească singuri aşa cum sunt să meargă cu bicicleta. Autoliniştirea nu e ceva ce se poate deprinde, oricât de mult antrenament sau tehnici de somn ai învăța. Prin antrenamentul de somn puteţi obişnui un copil să nu plângă pentru atenţie şi să meargă destul de uşor la culcare, fără ajutorul părintelui, însă acest comportament nu este un indice al unui copil calm, alinat sau împăcat.

Autoliniştirea este un stadiu de dezvoltare, o abilitate pe care copiii o câştigă pe măsură ce cresc. Exact aşa cum ei devin mai mobili fizic şi dezvoltă capacitatea de a mânca solide şi de a vorbi. În esenţă, nu pot învăța lucruri pentru care creierul lor nu este încă echipat.
Pentru o discutare mult mai în profunzime despre mitul autoliniştirii, citiţi articolul meu “Autoliniştirea bebeluşului şi a copilului mic”.

Mituri despre creșterea copiilor – 8. Dragostea autoritară este necesară

Dragostea autoritară nu este necesară, în opinia mea. Compasiunea şi înţelegerea sunt întotdeauna mult mai puternice decât controlul, instrucţia şi forţa. Am putea realiza mult mai multe în viaţă, dacă am înţelege acest lucru.

Vreţi ca cel mic să fie în măsură să vorbească cu voi despre problemele lui, atunci când e adolescent? Vreţi ca el să se simtă iubit necondiţionat de voi? Dacă da, atunci trebuie să-l acceptaţi pentru ceea ce este, să îi ascultaţi nevoile şi să îl creşteţi aşa cum are nevoie.

Dacă mai mulţi părinţi ar face acest lucru nu ar mai fi nevoie de tehnici de control de comportament din ce în ce “dificile”, cum ar fi time-out-ul, pedepsirea, palmele la fund şi altele asemenea. “Dragostea autoritară” este începutul unui drum alunecos în ţara parentingului cu “teamă de Dumnezeu” şi se bazează pe faptul că cel mic se teme de voi, iar voi exercitaţi un control asupra lui. La un moment dat, însă, copiii vor fi rebeli şi veţi pierde controlul. Uitaţi de dragostea autoritară, dezvoltați-i copilului compasiunea şi empatia, încurajați-l să păstreze canale de comunicare deschise. Dacă faceţi aceste lucruri, veţi avea o relaţie nemaipomenită cu copiii voştri când vor fi preadolescenți şi adolescenţi şi va fi mult mai probabil ca ei să facă anumite lucruri fără nici un alt motiv decât din iubire şi respect pentru voi. Acest lucru se va extinde, din fericire, şi asupra oricăror relaţii pe care le vor avea la maturitate, cu prietenii, colegii de muncă, partenerii de viaţă şi propriii lor copii. Lumea nu are nevoie de mai mulţi oameni “duri”, are nevoie de mai multă compasiune.

Mituri despre creșterea copiilor – 9. Copiii care dau afară bucăţi de alimente se sufocă

Bebeluşii au un reflex de ejecție puternic. Acest reflex îi ajută să rămână în condiţii de siguranţă şi îi împiedică să se sufoce. Cu toate acestea, mulţi părinţi nu cunosc aceste reflex şi pot intra uşor în stare de şoc. Mulţi părinţi cred că copilul lor se sufocă şi se pot panica, crezând că cel mic nu e încă gata pentru consumarea alimentelor de dimensiuni mai mari.

Reflexul de ejecție este, în fapt, o contracţie a părţii din spate a gâtului declanşată de un obiect care atinge cerul gurii sau spatele limbii. Acest reflex îi permite copilului să dea afară şi să scuipe orice aliment care, altfel, l-ar putea face să se înece. Reflexul este cât se poate de normal și începe să se diminueze începând cu vârsta de şapte luni.

O scurtă menţionare referitoare la problema reală a sufocării: recomand din tot sufletul ca toţi părinţii să meargă la un curs de prim ajutor pentru a învăța cum să se ocupe de o reală urgenţă de sufocare. Într-o zi îi puteţi salva viața copilului vostru. Eu însămi am urmat un curs la Crucea Roşie Britanică. S-a întâmplat să pot pune în practică ceea ce am învăţat, când fiica mea a fost cu adevărat în pericol de a se sufoca. Cred că i-am salvat viața cu ajutorul cunoştinţelor deprinse la curs.

sursa